Pestera Ghetarul Vartop (Margau)

se afla intre Groapa Larga si Poiana Vartop. Este un fenomen carstic impresionant avand o gura de intrare aproape verticala de 40x30m. Pestera are aproximativ 200m lungime si 80m denivelare si adaposteste un ghetar permanent cu o grosime de peste 30m. Poate fi vizitata de catre turisti doar pana la suprafata ghetarului; coborarea pana la baza acestuia putandu-se face doar folosind corzi si tehnica speologiei alpine. Din luna martie pana in luna mai in sala de intrare iau nastere formatiuni de gheata (stalactite, stalagmite, coloane) spectaculoase.

Izbucul Humpleu

este locul in care raul subteran al pesterii cu acelasi nume iese la suprafata din adancul muntelui. Este situate pe versantul drept (geografic) al Vaii Firei, la aproximativ 200m aval de Pestera Sura Mica. In perioadele de viitura se activeaza inca patru nivele de prea- plin situate in intervalul dintre Pestera Sura Mica si Izbucul Humpleu.

Pestera Humpleu (Pestera din Valea Firei)

este situata in Masivul Vladeasa, pe suprafata comunei Margau, in judetul Cluj. Intrarea se gaseste la baza Dealului Humpleului, pe Valea Firei. Se situeaza ca lungime printre primele 5 mari pesteri din tara, cu galerii ce insumeaza peste 40 km lungime. Ceea ce o face cunoscuta, in toata lumea, sunt galeriile sale, de dimensiuni de-a dreptul impresionante. Se spune ca aici se afla cea mai mare sala subterana din tara (din unele surse este considerata a doua sala ca dimensiuni din Europa si a patra din lume). Pana in 2009 au fost descoperite 22 de sali, dintre care 4 sunt si cele mai mari din Romania. Intrarea in pestera este mica si ingusta. Ea se poate parcurge pe o prima portiune fara mari dificultati, dar, datorita dimensiunilor sale grandioase, se recomanda prezenta unui ghid specializat. In pestera se intalnesc formatiuni concretionare de pestera, cele mai frumoase gasindu-se in Sala Comorilor. Geoda din zona de intrare contine cristale de calcit de dimensiuni impresionante. Pestera Humpleu va deveni cel mai probabil in curand cea mai intinsa cavitate din tara, depasind cunoscuta Pestera a Vantului. Se aproximeaza ca pestera Humpleu are un potential de dezvoltare al galeriilor de peste 100 km lungime. In prezent pestera este inchisa si poate fi vizitata cu aprobarea ISER Cluj-Napoca. In amonte de Pestera Humpleu, pe Valea Firei se afla alte mici cavitati, partial explorate: Pestera cu Montmilch, Pestera din Coasta Vartop, Pestera Labirint, Pestera Ursului.

Pestera Mare din Valea Firei

este situate in bazinul superior al Somesului Cald, intre Valea Firei si Valea Ponorului si este a doua ca lungime din tara; descoperita in preajma anului 1984; are o structura complexa, cuprinzand majoritatea fenomenelor carstice existente. Cele mai importante sali sunt : Sala de Intrare, Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Buzunar, Sala Suspendata, Sala Club, Sala Dan Coman, Sala Minunilor, Sala Gabor Halasi, salile Charonte, salile Grenoble, salile “A”, Sala Bivuacului, Sala Inalta, Sala Gigantilor, Sala Pagodelor, Sala “89”, Sala Helictitelor, Sala cu Ferestre, Sala Finala, Sala Amfiteatru, Sala Bingo, iar cele mai cunoscute galerii: Galeria Activului Principal, Galeria Afluentului, Galeria Marmitelor; 4 dintre salile acestei pesteri sunt cele mai mari din Romania. Sala Gigantilor (530m lungime si 111m inaltime) cu un volum de peste 2.800.000 mc este a doua ca marime din Europa si a opta din lume. Sala Gabor Halasi, Sala de Dans si Sala Dan Coman pot fi vizitate doar cu aprobari speciale. Intrarea se gaseste la baza Dealului Humpleului, pe Valea Firei. Cu galerii care insumeaza o lungime de peste 40km, Pestera Humpleu se situaza printre primele 5 mari cavitati din tara.Totusi ceea ce o face cunoscuta nu numai in tara cat si in afara, sunt galeriile sale de dimensiuni de-a dreptul impresionante. Intrarea in pestera este mica si ingusta. Pestera se poate parcurge pe o prima portiune fara mari dificultati, dar datorita dimensiunilor sale grandioase se recomanda vizitarea numai in prezenta unui ghid. Pestera Humpleu va de veni cel mai probabil cea mai dezvoltata cavitate din tara, depasind cunoscuta Pestera a Vantului. Se aproximeaza ca Pestera Humpleu are un potential de dezvoltare al galeriilor de peste 100km lungime. In present pestera este inchisa si poate fi vizitata cu aprobarea Parcului Natural Apuseni.

Pestera Piatra Altarului (clasa a – rezervatie stiintifica)

fost descoperita in anul 1984 de catre speologii Daniel Carlugea si Doru Croitoru. Este dezvoltata pe 4 nivele, unul activ, unul semiactiv si doua fosile. Caracteristica acestei pesteri o reprezinta bogatia si varietatea de speleoteme calcitice. Sala Palatului si Galeria Paradisului sunt probabil cele mai frumos concretionate sectoare de pestera din Europa. Intre formatiunile deosebite ce se regasesc aici amintim: macrocristale de calcit (tip colti de caine) ce tapeteaza peretii “Geodei” si formeaza buzdugani si nuferi, cristale scheletice de calcit (triunghiuri escavate), stalagmite monocristal, coloane tip palmier, draperii cu nodozitati sferoidale, numeroase discuri, coralite, perle de pestera, helictite, etc. Impreuna cu celebra Pestera Movile (din sudul Dobrogei), Piatra Altarului este considerata a fi emblematica pentru fenomenele carstice din Romania, si printre cele mai importante din lume. Impreuna cu Pestera Rece, Diaclaza, Ponorul Mare, Ponorul Mic, Pestera cu Oase si Izbucul Alunului Mic alcatuieste Sistemul Hidrocarstic Ponor. Datorita valorii deosebite, pestera are un regim de vizitare extrem de restrictiv.

Pestera Ponorul din Valea Ponorului

are peste 1,5 km lungime si 30m denivelare si are o portiune de aproximativ 250m de galerii care pot fi vizitate fara echipament special. Se recomanda turistilor mai experimentati pentru ca dupa bustenii de la intrare se afla o zona de aproximativ 40m de taras. Pestera are doua intrari de ambele parti ale Vaii Ponorului, remarcabil fiind parcursul aerian la aproximativ 20m sub talvegul active al Vaii Ponorului.

La Pestera Sura Mica

se ajunge pe traseul care incepe din punctual numit Cotul Firei, care este marea serpentine pe care drumul o face in punctual in care intalneste Valea Firei. Din acest punct se urmeaza drumul aval pe Valea Firei inca aproximativ 200m pana cand printre varfurile brazilor de pe partea dreapta (versantul drept geografic) se zareste faleza alba in care este Pestera Sura Mica. Aici parasim drumul principal si trecand Valea Firei ne apropiem de baza falezei in care se vad doua intrari de pestera: cea din dreapta se numeste Abriul, cea din stanga, mai sus localizata, este Pestera Sura Mica. Pestera are o lungime de aproximativ 300m si necesita echipament speologic special de vizitare (echipament pentru tehnica speologiei alpine: corzi, costume de neoprene). Accesul in pestera necesita escaladarea unei saritori positive de aproximativ 6m dupa care urmeaza o galerie cu marmite de aproximativ 40m, pana la un sifon care este arareori deschis. Atunci cand acest sifon este deschis, pestera este ventiata de un current de aer foarte puternic. Pentru depasirea acestui obstacol (atunci cand sifonul este deschis) sunt necesare costume de neoprene. Se viziteaza numai in prezenta unui ghid.

Pestera Ticlau (sau Piclau)

se vede din foisorul de la Cascada Rachitele. Desi pare greu accesibila, o vizitam traversand Abruptul Ticlaului prin Pestera Susman. Dup ace iesim pe partea opusa urmam poteca spre partea dreapta, ascendent, pana la intrarea sa. Pestera Ticlau este o pestera inel. La iesirea in versant perspective este impresionanta, turistii fiind suspendati la peste 150m diferenta de nivel fata de baza peretelui.

Pestera Varfurasului (Varfuras)

se mai numeste si ‘Pestera cu Banci’ si se afla in bazinul Vaii Stanciului la altitudinea de 1.236m. Accesul la pestera se face din satul Rachitele, pe drumul forestier de pe Valea Stanciului, sau de la refugiul Vladeasa pe marcajul punct albastru. Pestera este lunga de peste 2km, nu este deschisa pentru vizitare si se afla in custodia Clubului Speologilor Amatori din Cluj-Napoca. In pestera se pot admira stalagmite, stalactite, formatiuni de mondmilch (lapte de luna) si scurgeri parietale.

Pestera Ponorul cu Zapada

se afla in Groapa Larga si se remarca prin persistenta formatiunilor de gheata si a zapezii pana tarziu in lunile iulie-august. In lunile martie-aprilie formatiunile de gheata de la intrare sunt remarcabile (coloane de gheata translucida de 7-8 m).

Pestera Sura Mare

se poate vizita plecand de la Coltul Firei. Trecem podul peste Valea Firei, urcam pe poteca pana la Pestera Humpleu, trecand pe langa pesterile mici (pe partea stanga), continuam urcusul inca aproximativ 75m diferenta de nivel pana in dreptul intrarii in Pestera Sura Mare. Pestera este formata dintr-o sala de mari dimensiuni (aproximativ 100x 50m) si cateva galerii laterale. Intrarea larga permite patrunderea generoasa a luminii putandu-ne forma o impresie reala asupra dimensiunilor colosalei sali.

Pestera Mare a Lespezilor

este un sistem carstic format prin jonctiunea a patru cavitati (Avenul Lespezilor, Ponorul Vaii Lespezilor, Ponorul Fosil al Vaii Lespezilor, Pestera Izbucul Lespezilor) avand o lungime cumulata de 3 km si o diferenta de nivel de peste 100 m. Sistemul carstic are doua cursuri subterane si se dezvolta pe doua nivele de carstificare. Se remarca prin bogatia speleotemelor din montmilch. Toate intrarile sunt de dimensiuni reduse si oblige vizitatorii curajosi la tarasuri redutabile sau prezinta pasaje verticale unde sunt necesare corzi si echipamente de tehnica speologia alpine. Se viziteaza doar cu ghid

Pestera Mica a Lespezilor

este o pestera de aproximativ 100 m lungime cu o galerie principala usor accesibila, din care pornesc mai multe tarasuri. Se gasesc aici cateva resturi fosile de Ursus Spelaeus. Pestera se dezvoltape doua nivele, nivelul superior fiind mai greu accesibil. Se viziteaza doar cu ghid.